Întâlnirea Anuală ATORG 2025

În perioada 10–12 octombrie 2025, tinerii ortodocși din Germania, Austria și Luxemburg au avut ocazia de a petrece un weekend de neuitat la Burg Rothenfels, în apropiere de Aschaffenburg. Alături de Eric și Florin, am avut și noi bucuria de a reprezenta Parohia Böblingen la această frumoasă întâlnire.

Întâlnirea ATORG este un eveniment mult așteptat de tinerii creștini ortodocși din diaspora, care reunește anual participanți din diferite colțuri ale Germaniei și Austriei. Cea de-a 18-a întâlnire anuală oferă ocazia de a lua parte la conferințe religioase, discuții spirituale și momente de comuniune, reprezentând o experiență care îmbină credința, prietenia și bucuria de a fi împreună.

Ajunși vineri la Jugendherberge, unde am fost cazați, m-am bucurat nespus să revăd oameni dragi pe care îi întâlnisem la alte întâlniri regionale și, totodată, să îmi fac prieteni noi – printre care și colegele mele de cameră. Cu unele mă cunoșteam deja, însă am reușit să legăm prietenii mai strânse și să împărtășim momente frumoase împreună.

Ziua de sâmbătă a fost dedicată conferințelor și dialogurilor cu invitații speciali. Am avut bucuria să-i ascultăm pe Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și pe Părintele Ieromonah Pantelimon Șușnea de la Mănăstirea Oașa, care ne-au împărtășit învățături prețioase, explicate cu multă înțelepciune și pe înțelesul tuturor. Am avut posibilitatea să adresăm întrebări care ne frământau și să primim răspunsuri profunde, uneori la întrebări pe care nici nu știam că le purtăm în suflet.

În timpul conferințelor, pentru copiii până la vârsta de 16 ani au fost organizate ateliere speciale, astfel încât părinții să poată participa liniștiți la discuții. După-amiaza a fost dedicată socializării, timp în care am legat prietenii noi, am împărtășit experiențe și am descoperit cât de multe valori comune ne unesc.

Spre seară, ne-am adunat cu toții la focul de tabără, unde am cântat, am dansat o horă frumoasă și ne-am bucurat de o atmosferă plină de căldură și veselie.

Duminică am participat la Sfânta Liturghie la Biserica “Întâmpinarea Domnului și Sfânta Ecaterina” din Aschaffenburg, unde slujește Părintele Paroh Daniel Buzaș. După slujbă, ne-am bucurat împreună de agapa frățească, un moment de recunoștință și bucurie pentru toate clipele trăite în acest weekend minunat.

Întâlnirea ATORG nu este doar un simplu eveniment social, ci o îndrumare sufletească și un prilej de prietenie creștină. Ea oferă tinerilor posibilitatea de a se reuni, de a adresa întrebări legate de credință și de a primi răspunsuri de la preoți și invitați de seamă. În același timp, creează un cadru ideal pentru cunoaștere, comuniune și întărirea comunității ortodoxe din diaspora, bazată pe încredere, respect și dragoste frățească.

Le mulțumim Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Serafim și Preasfințitului Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar și președinte al asociației pentru sprijinul și binecuvântarea lor. Nu în ultimul rând, îi mulțumim Preacucernicului Părinte Ștefan Arghir, care ne-a prezentat și ne-a îndrumat să fim parte a unui asemenea eveniment. 
Mai jos se regăsesc gânduri și impresii ale celor care au luat parte la eveniment.

Alexia Sbircea, 22: „ATORG reușește să arate că tinerii din parohiile din străinătate nu sunt doar viitorul Bisericii, ci și prezentul ei viu și activ. Această experiență merită trăită din plin, iar eu mă bucur nespus că am avut ocazia să fiu parte din ea. Abia aștept să ne revedem la anul in orasul Köln!”

Eric Petrescu, 23: „Pentru mine a fost prima întâlnire organizată de ATORG la care am participat și nu regret niciun moment. Atât din punct de vedere al credinței, cât și al socializării, această întâlnire ne face să realizăm că, uniți, avem o prezență puternică, iar Domnul nostru Iisus Hristos nu poate decât să se bucure când vede atâția tineri credincioși împreună. Aștept cu drag următoarele evenimente organizate de ATORG și mă bucur că m-am alăturat acestei inițiative.”

Link-uri utile:

Website Atorg: https://www.atorg.de/ro/activitati-4/intalniri-anuale/a-18-a-intalnire-anuala-atorg-la-burg-rothenfels-si-aschaffenburg
Articol ATORG Trinitas: https://www.trinitas.tv/intalnirea-anuala-atorg-a-ajuns-la-final/

A consemnat Alexia Sbircea

26.10.2025

Donație de cărți

În ziua de 29 mai 2025 Parohia noastră din Böblingen a primit de la Parohia Christ the Saviour, din Harrisburg, Pennsylvania, SUA, un pachet cu 15 cărți ortodoxe în limba engleză.

Cel care a intermediat acest gest a fost Jason, un american ortodox, care a fost oaspete în parohia noastră pentru 6 luni în anul 2024.

Clubul bărbaților din Parohia din care el face parte în Statele Unite organizează în fiecare duminică din Postul Mare mese în cadrul comunității. Donațiile care se strâng, ei le folosesc pentru a sprijini diferite cauze caritabile în întreaga lume. În 21.04.2025, Jason a propus să folosească donațiile strânse în anul 2025 pentru Parohia noastră din Landkreis Böblingen.

Considerând că parohia noastră are în continuare oaspeți americani, am decis că cel mai bun ajutor este sub forma unor cărți ortodoxe în limba engleză. Am ales o listă de cărți pe care ei le-au achiziționat din Statele Unite pentru noi. Cu ajutorul lui Daniel, am organizat transferul pachetului către Germania.

În 29.05.2025 am prezentat aceste cărți în biserică după momentul predicii, dând citire mesajului pe care Jason l-a pregătit pentru noi. El își manifestă recunoștința pentru dragostea cu care l-am primit în Parohia noastră atâta timp cât a locuit în Germania.

Le mulțumim lui Jason și comunității ortodoxe din Harrisburg, Pennsylvania pentru dragoastea lor. Îi mulțumim și lui Daniel care ne-a ajutat cu transportul acestor cărți.

Toate cărțile sunt accesibile tuturor doritorilor în cadrul bibliotecii parohiale. Lista acestor poate fi consultată și în indexul bibliotecii noastre parohiale, fiind înscrise la data de 31.05.2025.

Sperăm că aceste cărți să mijlocească accesul către ortodoxie a vorbitorilor de limbă engleză care ne vizitează. Sunt de asemenea o invitație deschisă românilor din comunitatea noastră pentru a cunoaște ortodoxia dintr-o perspectivă plină de elan și prospețime.

A consemnat,

pr. Ștefan Arghir

Predică la tânărul bogat   

În vremea aceea a venit un tânăr la Iisus, îngenunchind înaintea Lui și zicându-I: Bunule Învățător, ce bine să fac ca să am viața veșnică? Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun, decât numai Unul Dumnezeu. Iar dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile. El I-a zis: Care? Iar Iisus i-a răspuns: Să nu ucizi, să nu faci desfrânare, să nu furi, să nu mărturisești strâmb; cinstește pe tatăl tău și pe mama ta și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Zis-a Lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipsește? Atunci Iisus i-a spus: Dacă voiești să fii desăvârșit, du-te, vinde averile tale, dă-le săracilor și vei avea comoară în Cer; după aceea, vino și urmează-Mi. Însă, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuții. Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în Împărăția Cerurilor. Și iarăși zic vouă că mai lesne este să treacă o cămilă prin urechile acului, decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu. Auzind, ucenicii Lui s-au uimit foarte mult, zicând: Atunci, cine poate să se mântuiască? Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta e cu neputință, la Dumnezeu însă toate sunt cu putință. (Matei 19, 16-26) 

 

Evanghelia de astăzi ne pune în față o pildă care, deși simplă, ascunde o taină adâncă a mântuirii noastre. Este pilda tânărului bogat, un om care a venit la Hristos cu o întrebare esențială pentru noi: „Învățătorule bun, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?”

O întrebare dreaptă, venită dintr-o inimă  care căuta cu sinceritate calea spre Dumnezeu. Întrebarea lui este și întrebarea fiecăruia dintre noi, căci toți purtăm în suflet dorul după viața veșnică.  Domnul Iisus l-a privit cu dragoste și i-a răspuns: „De vrei să intri în viață păzește poruncile.” Tânărul i-a răspuns că le-a păzit pe toate încă din copilărie. Și aici, la acest răspuns, se produce o schimbare în dialog. Domnul nu-l laudă, ci îi arată că mai este un pas de făcut, o treaptă de urcat. „Dacă voiești să fii desăvârșit, du-te vinde-ți averile și dă-le săracilor și vei avea comoară în cer; după aceea, vino și urmează-Mă.” Aceste cuvinte l-au întristat pe tânăr. De ce? Pentru că „avea multe avuții”. 
Dragilor acest tânăr nu era un om rău. Era un om respectuos, un model pentru societatea sa. Dar bogăția sa era un zid, o barieră nevăzută între el și Hristos. Nu banii în sine erau problema, ci dragostea de bani, acel atașament care îl impiedică să se dăruiască total lui Dumnezeu. El dorea viața veșnică, dar voia să o aibă fără a renunța la siguranța sa materială. Inima lui era împărțită, iar Hristos ne învață că împărăția  cerurilor nu se dobândește cu inima împărțită. Aici stă lecția fundamentală pentru noi creștinii din zilele noastre. Poate nu avem „ multe avuții” precum tânărul bogat, dar avem cu toții lucruri de care ne-am lipit sufletește: confortul nostru, orgoliul, atașamentele la păcate sau la plăcerile acestei lumi, frica de viitor, chiar și un simplu obiect la care ținem prea mult. Toate acestea pot deveni idoli, ziduri care ne despart de Hristos.

Iubiți credicioși, bogăția nu este rea în sine, dar devine o piedică atunci când inima noastră se lipește de ea. Mântuitorul nu ne cere tuturor să renunțăm la averile noastre. El ne cere altceva: să renunțăm la atașamentul față de ele. Când Domnul a spus „vinde-ți averile”, El a dorit să spună: „desprinde-te de ele”. Fă loc în inima ta pentru Mine! Schimbă-ți investiția!
În loc să investim pe pământ care este trecător, suntem chemați să investim în Cer, acolo unde „nici molia, nici rugina nu le strică, unde hoții nu le fură”. Iar această investiție se face cu fapte bune, cu milostenie, cu iubire față de aproapele nostru. 
Această Evanghelie ne provoacă să ne întrebăm fiecare, cu sinceritate: Ce este acel lucru la care ținem mai mult decât la mântuirea noastră? Ce anume ne împiedică să ne dăruim total lui Hristos? 
Fie că este vorba de o ambiție pătimașă, o lene spirituală, sau dragostea de cele materiale, să avem curajul să-I cerem Domnului ajutorul de a ne desprinde de ele. 
Să nu plecăm triști de la Hristos, ca tânărul bogat, ci să ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajute să răspundem chemării Lui, lăsând la o parte poverile și atașamentele care ne împiedică, pentru a descoperi adevărata bogăție: Împărăția Cerurilor. Amin!

Text compus de teologul Culiță Stresna

31.08.2025

Predică la Evanghelia de la Ioan 3, 13-17
Convorbirea lui Iisus cu Nicodim

Şi nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului, Ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască, prin El, lumea.

Dragilor,

pentru noi, creștinii, a început anul bisericesc și cuvântul pus la începutul acestuia este reamintirea că, deși suntem în lume, prin Hristos avem puterea să primim veșnicia. Iar ca să putem dobândi veșnicia trebuie să purtăm încă din viața pământească semnele ei, semne pe care Hristos le-a dobândit pentru noi: jertfa de sine și iubirea. 

Când eram studentă la teologie și mergeam la cursuri la facultatea de litere erau profesori și colegi de acolo care strigau după noi: „iar au venit baticoasele”, adică ne recunoașteau ca fiind studentele de la teologie, indiferent dacă purtam batic, sau unele dintre noi doar fustă lungă neagră. Aveam semnele cu noi, se știa a cui suntem, dar nu numai de pe haine, ci și din interacțiunea de la cursuri. Aveam o altă abordare. Vedeam lucrurile mult mai complex, mai ales la cursurile de literatură română, literatură asupra căreia biblia a jucat un rol inspirațional, și uite așa, ușor, în cei patru ani de studiu, am reușit să transmitem o înțelegere mai amplă a unui text literar, pentru că noi, „baticoasele”, veneam și cu interpretarea teologică. 

Tot așa este și cu viața veșnică, o simțim și o lucrăm încă din viața aceasta. Cum am dori veșnicia, dacă nu acceptăm moartea? Și cum am accepta ceea ce nu știm, dacă nu am avea exemplu lui Hristos? Nu ajunge numai să fim botezați, nu ajunge să venim la biserică în fiecare duminică, nu ajung doar aceste semne, harul trebuie lucrat prin iubire și jertfă în lume, cu ceilalți oameni, prin îndelungă răbdare, prin trezvie – acea stare a conștiinței în care socotim în tot lucrul care e voia lui Dumnezeu cu noi. Poate nu întâmplător acest cuvânt vine în preîntâmpinarea sărbătorii Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie) și a Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie). Viața care acceptă viața și care deschide ușa pătimirii și a morții pentru a intra în împărăția cea veșnică! 

Dar ce-mi place cel mai mult la această evanghelie e că ne aduce în față o dovadă extraordinară a veșniciei: jertfa unicului Fiu. Iată cât ne iubește Dumnezeu. Din  zorii dimineții până în seară să ne întrebăm fiecare în chilia sufletului nostru: cum Îl iubim noi pe El?

Împreună lucrătoare la veșnicie,
Mihaela Claudia Condrat